Family Guy şi Fox News

Serialul de animaţie Family Guy,  care nu e străin de controverse, nu pierde nicio ocazie de a face mici “glumiţe” pe seama celora care nu sunt pe acceaşi linie cu producătorii. 

Seth McFarlene, creatorul serialul animat, a ţinut un discurs în favoarea lui Barack Obama în campania electorală de anul trecut.

După ce John McCain şi Sarah Palin erau susţinuţi de nazişti, în unul din serialele anteriore, de data asta, a intrat în vizor Fox News.

Paşapoartele biometrice şi fanaticii

 

Preotul Geoge Istodor a  fost invitat la una din discuţiile Hontews despre paşapoartele biometrice, incest şi prostituţie.

De ceva vreme există o dispută la nivelul laicilor şi clericilor ortodocşi dar nu numai, pe tema introducerii paşapoartelor biometrice.

Discuţia nu a reuşit să lămurească nimic, preotul Istodor repetând ce a spus purtătorul de cuvânt al Patriarhiei în nenumărate rânduri.

Biserica ortodoxă, aflându-se un timp îndelungat în umbra statului, nu s-a pronunţat destul de transparent privind probleme sociale. Desigur, Biserica Ortodoxă îţi are doctrina ei, cunoscută dar rar vociferată în spaţiul public. Neştiind să comunice cu mass-media o perioadă îndelungată, nu e de mirare că în momentul de faţă o face puţin cam şchiopătat. Lasând la o parte ridicolul dezbaterii despre paşapoartele biometrice, un singur argument solid iese la suprafaţă, şi anume, problema demnităţii umane. Aceasta este o temă  adânc înrădăcinată în doctrina socială a Bisericii Catolice, amintită în eciclice de Leon al XIII-lea şi Ioan Paul al II-lea. În cazul Bisercii Ortodoxe, este un argument nou, în trecut nu s-a făcut referire la el. Dacă acest argument poate fi acceptat, trebuie menţionat că altele fac parte dintr-un scenariu paranoic: codul de bare, numărul fiarei, anthristul, francmasonerie.

Sensibilitate stângistă

Technorati Tags: Benedict al XVI-lea,Africa

 

Benedict al XVI-lea se află într-o vizită oficială în ţările africane Camerun şi Angola. Africa are cam 135 de milioane de catolici.

La sfârşitul săptămânii trecute, Papa a ţinut un discurs de compasiune, în care a pus accentul pe suferinţele continentului African: sărăcie, problema alimentelor, oscilaţiile economice şi un climat în continuă schimbare.

Întrebat ce părere are despre utlizarea prezervativelor pentru împiedicarea răspândirii SIDA, acesta a afirmat franc că ele nu reprezintă o soluţie. În general, Vaticanul încurajează abstinenţa sexuală pentru a opri răspândirea bolii. Papa a sugerat că boala poate fi învinsă prin castitate, abstinenţă şi printr-un comportament ghidat de perceptele creştine.

ONG-urile care derulează programe de prevenire a infecţiei cu virusul HIV  şi nu numai, au protestant, declarându-se revolate de afirmaţiile Papei.  Un reprezentant al acestor  “stâlpi” ai societăţii civile, a declarat că Papa nu trăieşte în secolul XXI. Aceste ONG-uri nu pierd nicio ocazie de a-l ataca pe Suveranul Pontif, crezând că prin acest lucru atacă creştinismul în general. Ele nu fac deosebirea între sfaturile Bisericii şi politicile sociale şi nu este în interesul lor să o facă.

Papa Benedict al XVI-lea, precum şi predesorii săi, au afirmat că Biserica nu propune soluţii economice specifice, oferind în schimb sugestii morale si spirituale. Bineinţeles, aceste sfaturi pot fi urmate sau nu. Individul este liber să aleagă.

Cum cel mai uşor este astăzi să ataci Biserica, din ce în ce mai slabită, unele ONG-uri îşi fac o meserie din asta. Poziţia Bisericii catolice faţă de prezervative a fost afirmată şi de Ioan Paul al II-lea şi mesajul nu era diferit. Benedict al XVI-lea nu a spus nimic nou, dar în fond nu asta e problema, el nu este decât o ţintă lejeră pentru reprezentanţii progresismului.

“A pretty nasty business”

Recent, un prieten, mi-a recomadat un articol scris de Mihail Neamţu, în ianurie anul acesta, în Dilema Veche . Articolul se intitulează Revelion multicultural.

Autorul povesteşte  o întâmplare din seara de revelion. Mai bine zis, o discuţie pe care a avut-o cu nişte tineri educaţi în spiritul progresisto-multiculturalist. Discuţia duce către un rezultat aşteptat: creştinismului este principalul vinovat pentru discriminarea care există în societate, deoarece întotdeauna a purtat germenii intoleranţei. Până la urmă, ”creştinismul (în raport cu iudaismul şi islamul), faţă de homosexualitate propagă o intolerenţă gravă”.  Apoi aflăm de la partenerii de dialog ai autorului că “Christianity is the most murderous religion on earth”, căci până la urmă a fost “a pretty nasty business”.  Autorul se află, evident, în inferioritatea numerică. 

Aceste enunţuri nu sunt străine de modelul de educaţie practicat de unele universităţi americane. Mișcarea contemporană de promovare a corectitudinii politice şi multiculturalismului își are originea în Statele Unite ale Americii, în grupurile de promovare are drepturilor minorităților, de orice natură.  Astăzi, în cazul în care un student îndrăznește să traverseze oricare dintre barierele construite de grupuri de activişti ai drepturilor minorităților sexuale sau etnice, se poate trezi cu probleme judiciare. Edward Behr descrie foarte bine o parte a gândirii americane contemporane în O Americă Înfricoșătoare. Allan Bloom in Criza Spiritului American, observa încă din anii 80, că exista o problemă a învățământului American.

După ce a ascultat părerile partenerilor săi de dialog, autorul ia o decizie onorabilă.

În România se poate cumpăra orice

Într-o discuţie cu o fostă prietenă, care ocupă o poziţie, să zicem, de middle-management, am aflat câteva detalii picante despre viaţa într-o corporaţie. Evident, în afară de unele acte de corupţie minoră, un lucru mi-a atras atenţia şi anume, dorinţele unor domnişoare, cu ambiţii indirect proporţionale cu lungimea fustei, de a avansa în carieră. Astfel ele ajung să facă “orice” pentru a-şi atinge visul. Stupefiat, întreb: Dar nu mai au demnitate? , primesc un răspuns care m-a pus pe gânduri: Dar cine mai are demnitate în ziua de azi?. Întrebarea retorică a fost enunţată de cineva care nu se pretează la astfel de lucruri dar le aprobă tacit. Evident, totul se rezumă la bani şi dacă vrea să supravieţuiască trebuie să accepte viciile sistemului. Românul este învăţat de mic că trebuie să se descurce. Până la urmă, societatea nu operează pe repere morale, ci pe lege. Dacă nu e legal, e permis. Dacă este ilegal, se găsesc resurse pentru a ieşi din situaţie.  

Mi-am amintit de acest episod când am citit articolul România, ţara în care şpaga cumpără orice din Cotidianul. De aici aflăm că în România totul e de vânzare, de la copii până la secrete de stat. O achiziţie interesantă, poate fi o soţie. În jurul sumei de 10 000 de euro, o persoană îşi poate cumpăra jumătatea în mediul urban. Dacă preţul i se pare piperat, poate încerca să caute în mediul rural, suma e undeva pe la jumătate, să zicem cam 5000. 

Cine nu reuşeste să-şi cumpere un post sau o diplomă cu bani, apelează la abilităţile sale fizice pentru a ajunge acolo unde doreşte. În fond, e tot un troc.  Odată ce o diplomă şi un post bun au fost cumpărate, mijloacele pentru a ajunge la un nou statut sunt bifate, şi de aici aroganţa e permisibilă. Homo relativus se află la el acasă. După ce s-a ajuns la un nou statut, intervine invidia, si evident şi acestă etapă trebuie depăşită. 

Dăcă trecem prin viaţă, cumpărând orice,  şi nu ne este frică să ne privim în oglindă, atunci de ce ne mai mirăm că nu reuşim să ducem la căpat niciun proiect naţional? Cât nu realizăm, că în noi se perpetuază corupţia, laşitatea, egolatria, şi nu în Parlament sau în instituţiile statului, ne vom scălda  într-o mocirlă de indolenţă şi inepţie . 

Ce s-a mai întâmplat cu cazul Anamariei Strauss?  Bănuiesc că a primit câteva luni cu suspendare. Siguranţa cu care a ieşit din maşină după ce a comis o crimă demostreză tot ceea ce am spus mai sus.

O lecţie de istorie cu Neagu Djuvara

Neagu Djuvara, nu mai are nevoie de nicio prezentare. A publicat cărţi legate de istoria românilor, în special perioada fanariotă dar s-a concentrat şi pe evul mediu, istoria aromânilor şi filosofia istoriei. În mai 1972, obţine doctoratul la Sorbona cu o teză de filozofie a istorie, sub îndrumarea lui Raymond Aron.

Am găsit pe YouTube înregistrarea unei emisiuni ”100%” din 2007, din păcate una din ultimele bune ale lui Robert Turcescu. Retorica naţionalisto-retrogradă a lui Dan Puric, din aşa zisele emisiuni speciale din 2008, nu poate decât să arate că talk-show-ul se află o cale derizorie.

Robert Turcescu l-a invitat pe Neagu Djuvara, după apariţia cărţii ”Thocomerius – Negru Vodă. Un voivod cuman la începuturile Ţării Romanesti”.

Bucurie mare! Pizza în Coreea de Nord!

Părintele naţiunii, cel mai mare general, arhitect, doctor, inginer, profesor, economist, analist politic, grădinar, Kim Jong-il, sau mai simplu ”The Dear Leader”, a decis că poporul nord-corean merită să mănânce pizza. Cu această ocazie, nord-coreenii, vor avea posibilitatea să încerce delicatesele capitaliste.

Dupa 10 ani de încercări şi eşecuri, Phenianul a reuşit să deschidă prima pizzerie în decembrie anul trecut. ”The Dear Leader” este fericit.

Mai multe în guardian.co.uk.

foto: www.theodoresworld.net

William F. Buckley vs. Noam Chomsky

O dezbatere de excepţie din 1969. Dicuţia are loc în cadreul emisiunii Firing Line a cunoscutului conservator american William F. Buckley.

Ora de istorie

Ministerul Educaţiei a hotărât să elimine singura oră de istorie la clasele a XII-a de la liceele cu profil tehnic.

Decizia, a fost aprobată de mulţi elevi şi profesori, principalul lor argument se învârte în jurul ideii că nişte elevi de la colegii tehnologice, care studiază materii de”real”, se pregătesc pentru o meserie fără prea multe implicaţii intelectuale şi nu au nevoie de nişte ore plictisitoare de istorie.

Nu am să discut importanţa pe care o are Istoria  în educaţia unui elev. Nu am cum să atac nişte argumente goale. Dar să revenim la materia numită Istoria Românilor sau Istorie Universală care se predă în şcoli şi licee.

Retorica naţionalistă ieftin, pe care o posedă majoritatea profesorilor de istorie, şcoliţi în comunism, încă îşi face simţită prezenţa. După 1990, în manualele de istorie au fost scoase doar capitolele cu semnificaţia lui 23 august, ascensiunea spre putere a partidului comunist şi realizările epocii de aur. În rest simbolistica celorlate evenimente, de la Răscoala de la Bobâlna până la 23 august 1944, a rămas aceeaşi.

Poporul român s-a format din daci şi romani, noi am ţinut piept turcilor şi Vestul s-a dezvoltat, jugul de lemn otoman a fost înlocuit cu  cel de fier  austro – ungar, în România nu a fost Holocaust, sunt câteva din temele care le sunt predate elevilor în învăţământul preuniversitar.

The Reader: Un singur Oscar

Kate Winslet a câștigat Oscarul pentru cel mai bun rol principal. În trecut a mai fost nominalizată de cinci ori la Premiile Academiei Americane , dar fără succes. Filmul The Reader i-a adus premiul mult așteptat.

The reader este ecranizarea romanul, cu acelaşi nume, a lui Bernhard Schlink. Scenariul a fost scris de David Hare şi filmul regizat de Stephen Daldry. Ralph Fiennes, unul din cei mai buni actori britanici şi Kate Winslet, apar alături de actorul David Kross, care a primit numeroase laude pentru rolul său. Acesta a fost ultimul film pentru producătorii Anthony Minghella si Sydney Pollack.

Producţia a început în Germania, în septembrie 2007, şi  filmul a apărut în versiune limitată la data de 10 decembrie 2008.